Propunerea Călin Georgescu ca lider de tranziţie pentru stabilitatea naţională – o analiză
r-o formulă tehnică cu mandat limitat, în cazul unei crize majore – economică, instituţională sau diplomatică.
Propunerea s-ar face nu neapărat într-o alianţă politică tradiţională, ci ca „soluţie de echilibru”.
Ideea ar fi ca PSD să preia iniţiativa, înainte să fie forţat de o soluţie externă.
Detaliile rămân încă neconfirmate oficial.
Avantaje potenţiale
Stabilitate: Propunerea lui Georgescu ar putea fi prezentată ca un gest de responsabilitate politică într-o perioadă de turbulenţe, ceea ce ar putea să liniştească pieţele, investitorii şi actorii externi.
Repoziţionare pentru PSD: În loc să fie perceput ca parte din problema politică, partidul ar putea să-şi asume rolul de garant al stabilităţii, schimbând narativul.
Evitarea unei intervenţii externe: Dacă o criză majoră ar duce la sugestii de intervenţie externă sau impunere de guvern, propunerea internă ar putea fi văzută ca păstrarea suveranităţii decizionale.
Riscuri şi provocări
Legitimitate democratică: Georgescu nu este susţinut într-o alianţă largă şi nu are un mandat parlamentar clar pentru o guvernare responsabilă în criză.
Controversele din trecut: Există declaraţii şi acţiuni ale lui Georgescu care au stârnit critici, inclusiv din partea instituţiilor europene. De exemplu, Siegfried Mureşan a avertizat că o eventuală preluare a puterii de către Georgescu ar putea conduce la blocarea fondurilor europene pentru România.
Implementarea practică: O guvernare de tranziţie presupune claritate în obiective, durata mandatului, mecanisme de control/transparentă — aceste elemente nu sunt încă public detaliate.
Reacţia partenerilor externi: Partenerii din UE, NATO sau investitorii străini ar putea să privească cu prudenţă o schimbare abruptă de leadership într-o criză, dacă nu este clară continuitatea statului de drept.
